Creditul pentru consum
Sectorul serviciilor financiare a înregistrat în ultimul timp o dezvoltare exponenţială, astfel că, în acest context, s-a constatat şi o creştere a gradului de responsabilizare a consumatorilor de produse financiare, precum şi o creştere a încrederii acestora în astfel de produse. Aceasta şi datorită modificărilor legislative în domeniul serviciilor financiare care asigură o transparenţă evidentă a drepturilor consumatorilor prin prevederea unor drepturi care să îi protejeze de eventualele probleme care pot apărea ca urmare a lipsei suficientelor informaţii oferite de instituţiile financiare sau chiar de lipsa înţelegerii unor termeni specifici domeniului care, de cele mai multe ori, se dovedesc a fi greu de înţeles de către consumatorul mediu.
La nivel european, preocuparea permanentă pentru crearea unei pieţe unice integrate în care şi serviciile financiare să poată fi accesibile în toate statele membre a condus, de asemenea, la modificări legislative majore, actele normative elaborate asigurând, astfel, o mai mare accesibilitate a consumatorilor europeni la informaţii de natură financiară care să îi ajute în luarea deciziilor atunci când achiziţionează produse financiare. Astfel, cel mai recent act normativ adoptat în domeniul serviciilor financiare a fost Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori.
La nivel naţional, pentru a permite creditorilor să îndeplinească obligaţiile prevăzute în acest act normativ european, a fost nevoie de transpunerea şi implementarea prevederilor Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori. În acest sens, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care a intrat în vigoare la data de 21 iunie 2010, avându-se în vedere şi condiţiile generate de criza economică financiară cu impact asupra veniturilor consumatorilor.
1. Ce aduce nou acest act normativ?
Vom încerca să subliniem cele mai importante aspecte pentru consumatori, urmând ca pe parcursul prezentului material să abordăm subiectul referitor la contractele de credit pentru consumatori, începând cu faza precontractuală şi terminând cu efectele rambursării anticipate a creditului.
Aşadar, cele mai importante aspecte vizează:
• eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă, atât a celor cu garanţii imobiliare, cât şi a celor fără acest tip de garanţii, precum şi limitarea la 1% a comisioanelor la credite cu dobândă fixă, dacă perioada dintre rambursare şi data convenită pentru încetarea contractului este mai mare de un an, şi la 0,5% dacă această perioadă este mai mică de un an;
• eliminarea compensaţiei pentru rambursare anticipată, dacă rambursarea a fost realizată ca urmare a executării unui contract de asigurare, care are drept scop asigurarea riscului de neplată, dacă acel contract de credit este acordat sub forma unei facilităţi "descoperit de cont" şi dacă rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă;
• prevederea dreptului consumatorului de a renunţa necondiţionat la contractul de credit, fără justificări şi fără a invoca motive, in termen de 14 zile calendaristice de la semnarea acestuia;
• eliminarea perceperii comisionului de analiză a dosarului de credit atunci când creditul nu se acordă;
• limitarea numărului comisioanelor aferente contractului de credit la patru: comision de administrare credit, comision de rambursare anticipată, după caz, comision de penalizare pentru întârzierea la plată şi comision unic pentru servicii prestate la cerere;
• interzicerea explicită a unor comisioane pentru operaţiuni cu numerar pentru plata ratelor la credit sau tragerea tranşelor din credit;
• obligaţia de a calcula dobânda variabilă în mod transparent; formula de calcul trebuie să aibă ca referinţă ROBOR/LIBOR/EURIBOR/dobânda de referinţă BNR; marja fixă nu poate fi modificată de creditor pe durata contractului decât în favoarea consumatorului; intervalele de timp la care se recalculează dobânda trebuie prevăzute în contract.
Ca o măsură de protecţie în plus pentru consumatori, legiuitorul a înţeles să reglementeze şi regimul juridic al contractelor de credit aflate în derulare. Astfel, prevederile OUG nr. 50/2010 se aplică atât contractelor noi, cât şi celor aflate în derulare, indiferent de valoarea acestora, instituţiile de creditare având la dispoziţie un termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei pentru modificarea contractelor aflate în derulare, prin încheierea unor acte adiţionale.
2. Tipuri de contracte de credit cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr.50/2010
Prevederile noului act normativ se aplică contractelor de credit, inclusiv celor garantate cu ipotecă sau cu o altă garanţie pentru proprietatea imobiliara sau garantate printr-un drept privind proprietatea imobiliara, precum si contractelor de credit al căror scop îl constituie dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate, indiferent de valoarea totala a creditului, precum si contractelor de leasing.
Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor ordonanţei următoarele tipuri de contracte:
• contracte de închiriere sau de leasing, în cazul în care obligaţia de cumpărare a obiectului contractului nu este stabilită prin respectivul contract;
• contracte de credit sub forma unei facilităţi "descoperit de cont" în baza cărora creditul trebuie rambursat în termen de o lună;
• contractele de credit în baza cărora creditul este acordat fără dobândă şi fără alte costuri, precum şi contractele de credit cu termen de rambursare într-o perioadă de trei luni şi pentru care sunt de plătit numai costuri nesemnificative;
• contracte de credit acordate de un angajator angajaţilor;
• contracte de credit încheiate cu firmele de investiţii sau pentru contracte de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunţate de o instanţă;
• contracte de credit referitoare la amânarea, cu titlu gratuit, a plăţii unei datorii existente;
• contracte de credit la încheierea cărora consumatorului i se cere să pună la dispoziţia creditorului un bun mobil, cu titlu de garanţie,
• contracte de credit referitoare la credite acordate unui public restrâns în baza unei dispoziţii legale de interes general, la rate ale dobânzii mai mici decât cele de pe piaţă.
3. Informaţii şi practici preliminare încheierii contractului de credit
Informaţii care trebuie incluse în publicitate
Încă din faza publicității tipului de contract de credit oferit, consumatorii trebuie să primească informaţii referitoare la:
• rata dobânzii aferente creditului, fixă şi/sau variabilă, împreună cu informaţii privind orice costuri incluse în costul total al creditului;
• valoarea totală a creditului;
• dobânda anuală efectivă;
• durata contractului de credit;
• preţul de achiziţie şi valoarea oricărei plăţi în avans, în cazul unui credit sub formă de amânare la plată pentru un anumit bun sau serviciu;
• valoarea totală plătibilă de către consumator şi valoarea ratelor, după caz,.
Aceste informaţii trebuie puse la dispoziţia consumatorilor prin intermediul unui exemplu reprezentativ.
Informaţii precontractuale obligatorii
Creditorul şi, după caz, intermediarul de credit trebuie să furnizeze consumatorului informaţii necesare, care să îi permită acestuia să compare mai multe oferte în scopul luării unei decizii în cunoştinţă de cauză.
Aceste informaţii se referă la:
• tipul de credit;
• identitatea şi adresa sediului social şi a punctului de lucru al creditorului, precum şi, după caz, identitatea şi adresa sediului social şi/sau a punctului de lucru ori, după caz, adresa de domiciliu a intermediarului de credit implicat;
• valoarea totală a creditului şi condiţiile care guvernează tragerea;
• durata contractului de credit;
• în cazul unui credit acordat sub forma unei amânări la plată pentru un anumit bun sau serviciu şi în cazul contractelor de credit legate, bunul ori serviciul respectiv şi preţul de achiziţie al acestuia;
• rata dobânzii aferente creditului;
• condiţiile care guvernează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, formula de calcul al ratei dobânzii, precum şi termenele, condiţiile şi procedura pentru modificarea ratei dobânzii aferente creditului şi, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanţe diferite, informaţiile de mai sus pentru toate ratele aplicabile;
• dobânda anuală efectivă şi valoarea totală plătibilă de către consumator, ilustrate prin intermediul unui exemplu reprezentativ care menţionează toate ipotezele folosite pentru calculul ratei respective; în cazul în care consumatorul a informat creditorul în legătură cu una sau mai multe componente ale creditului preferat, precum durata contractului de credit şi valoarea totală a creditului, creditorul trebuie să ia în considerare aceste componente;
• în cazul în care un contract de credit prevede modalităţi de tragere diferite, cu costuri diferite sau cu rate ale dobânzii aferente creditului diferite, acesta trebuie să indice faptul că aplicarea altor mecanisme de tragere pentru acest tip de contract de credit poate avea drept rezultat aplicarea unei dobânzi anuale efective mai mari;
• suma, numărul şi frecvenţa plăţilor care vor fi efectuate de către consumator şi, după caz, ordinea în care plăţile vor fi alocate pentru rambursare diferitelor solduri restante cu rate diferite ale dobânzii aferente creditului;
• comisioanele de administrare ale unuia sau mai multor conturi care înregistrează atât operaţiuni de plată, cât şi trageri din credit, cu excepţia cazului în care deschiderea unui cont este opţională, împreună cu costurile pentru utilizarea unui mijloc de plată atât pentru operaţiuni de plată, cât şi pentru trageri din credit, orice alte costuri rezultând din contractul de credit, precum şi condiţiile în care aceste costuri pot fi modificate;
• existenţa taxelor, onorariilor şi costurilor pe care consumatorul trebuie să le plătească în legătură cu încheierea, publicitatea şi/sau înregistrarea contractului de credit şi a documentelor accesorii acestuia, inclusiv taxele notariale;
• obligaţia, după caz, de a încheia un contract privind un serviciu accesoriu aferent unui contract de credit, în special o asigurare, în cazul în care încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele şi condiţiile prezentate;
• rata dobânzii aplicabile în cazul ratelor restante, măsurile pentru ajustarea acesteia şi orice alte costuri intervenite în caz de nerespectare a contractului;
• o avertizare privind consecinţele neefectuării plăţilor;
• garanţiile solicitate;
• existenţa sau lipsa dreptului de retragere;
• dreptul de rambursare anticipată şi, după caz, informaţii privind dreptul creditorului la compensaţie şi modul în care aceasta va fi stabilită;
• dreptul consumatorului de a fi informat de îndată şi gratuit asupra rezultatului consultării bazei de date pentru evaluarea bonităţii sale;
• dreptul consumatorului de a primi la cerere şi gratuit un exemplar al proiectului de contract de credit. Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care în momentul cererii creditorul nu poate să încheie contractul de credit cu consumatorul conform normelor sale interne;
• în cazul creditelor garantate cu ipotecă, cu o altă garanţie comparabilă sau cu un drept asupra unui bun imobil, precum şi contractelor de credit al căror scop îl constituie dobândirea ori păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui bun imobil existent sau proiectat ori renovarea, amenajarea, consolidarea, reabilitarea, extinderea sau creşterea valorii unui bun imobil, dreptul consumatorului de a primi gratuit un exemplar al proiectului de contract de credit. În acest caz, textul va fi următorul: "Dreptul de a primi proiectul de contract de credit. Aveţi dreptul să primiţi un exemplar al proiectului de contract de credit." Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care în momentul cererii creditorul nu poate să încheie contractul de credit cu consumatorul conform normelor sale interne;
• perioada în care informaţiile precontractuale au forţă juridică obligatorie pentru creditor, după caz.
În cazul contractelor de credit sub forma „descoperit de cont”, precum şi în cazul contractelor încheiate de o organizaţie, respectiv contractele de credit care prevăd punerea de acord a creditorului cu consumatorul asupra unor formalităţi cu privire la metodele de amânare la plată sau de rambursare, informaţiile precontractuale diferă faţă de cele de mai sus, în funcţie de specificul fiecărui contract. Spre exemplu, în cazul contractelor de credit sub forma „descoperit de cont” creditorul trebuie să ofere, pe lângă informaţiile legate de tipul creditului, identitatea creditorul, valoarea totală a creditului, şi informaţii legate de dreptul consumatorului de a fi informat imediat şi gratuit asupra rezultatului consultării bazei de date, realizate pentru evaluarea bonităţii sale.
Aceste informaţii trebuie furnizate cu suficient timp înainte, dar nu cu mai puţin de 15 zile înainte de semnarea contractului de credit sau acceptarea ofertei. Această perioadă de 15 zile poate fi redusă numai cu acordul consumatorului.
Informaţiile se oferă pe hârtie sau pe un alt suport durabil, respectiv prin intermediul formularului „Informaţii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori”. Acest formular poate fi însoţit, la cererea consumatorului, de un exemplar al proiectului de contract de credit, dar numai în cazul în care, în momentul cererii, creditorul nu poate să încheie contractul de credit conform normelor sale interne.
În cadrul acestei faze precontractuale, creditorii şi intermediarii de credit au obligaţia de a oferi consumatorilor nu numai informaţiile enumerate mai sus, ci şi explicaţii corespunzătoare care să le permită acestora să evalueze dacă acel contract de credit propus este adaptat la nevoile sale şi la situaţia sa financiară. Aceste explicaţii se referă la:
• informaţiile precontractuale enunţate mai sus;
• caracteristicile esenţiale ale produselor propuse şi efectele specifice pe care le pot avea asupra consumatorilor;
• explicarea costurilor care fac parte din costul total al creditului , astfel încât consumatorii să înţeleagă ce plătesc;
• consecinţele neplăţii din partea consumatorilor.
4. Informaţii şi drepturi privind contractele de credit
Dispoziţii comune aplicabile contractelor de credit pentru consumatori
Indiferent de tipul contractului de credit, care intră sub incidenţa prevederilor OUG nr.50/2010, pe parcursul derulării contractului se interzice:
• majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricăror altor costuri aferente contractului, cu excepţia costurilor impuse prin legislaţie;
• introducerea şi perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu excepţia costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate în mod expres de consumator, neprevăzute în contract şi care nu erau oferite consumatorilor la data încheierii acestuia. Aceste costuri neprevăzute vor fi percepute numai pe baza unor acte adiţionale acceptate de consumator;
• perceperea unui comision de depunere numerar pentru plata ratelor la credit, indiferent dacă depunerea se efectuează de către titular sau de către o altă persoană;
• perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit.
Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai:
- comision de analiză dosar,
- comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent,
- compensaţie în cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor, după caz, penalităţi, precum şi un
- comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.
În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:
• dobânda va fi raportată la fluctuaţiile indicilor de referinţă a BNR, în funcţie de valoarea creditului, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă, fixă pe toată durata derulării contractului;
• marja dobânzii poate fi modificată doar ca urmare a modificărilor legislative care impun în mod expres acest lucru;
• în acord cu politica comercială a fiecărei instituţii de credit, valoarea marjei şi valoarea indicilor de referinţă pot fi reduse;
• formula după care se calculează variaţia dobânzii trebuie indicată în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii, atât în sensul majorării, cât şi în cel al reducerii acesteia;
• elementele care intră în formula de calcul a variaţiei dobânzii şi valoarea acestora vor fi afişate pe site-urile şi la toate punctele de lucru ale creditorilor.
Totodată, sunt interzise clauzele contractuale care acordă creditorului dreptul să modifice unilateral clauzele contractuale fără încheierea unui act adiţional, acceptat de consumator. De asemenea, se interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care:
• consumatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea prevederilor şi a condiţiilor contractuale;
• creditorul poate rezilia sau denunţa unilateral contractul ori poate penaliza consumatorul în cazul afectării reputaţiei creditorului.
La încetarea contractului de credit, creditorul oferă GRATUIT consumatorului un document care să ateste faptul că au fost stinse toate obligaţiile dintre părţi. Totodată, se închid şi conturile creditului, fără a fi necesară depunerea unei alte cereri de către consumator şi fără plata unor costuri suplimentare, cu excepţia următoarelor situaţii:
• contul curent a fost deschis anterior contractării creditului, în vederea derulării altor operaţiuni;
• la data încetării contractului de credit, contul curent este utilizat pentru alte servicii contractate de către consumator;
• conturile sunt poprite sau indisponibilizate, conform prevederilor legale, pentru îndeplinirea de către consumator a unor obligaţii asumate faţă de creditorul însuşi sau faţă de terţi.
Informaţii contractuale
Contractele de credit trebuie redactate în scris, trebuie să fie vizibile şi uşor de citit şi trebuie să cuprindă în mod clar şi concis următoarele informaţii:
• tipul de credit;
• identitatea şi adresa sediului social şi a punctului de lucru/adresa de domiciliu a părţilor contractante, precum şi, după caz, identitatea şi adresa sediului social şi/sau a punctului de lucru ori, după caz, adresa de domiciliu a intermediarilor de credit implicaţi;
• durata contractului de credit;
• valoarea totală a creditului şi condiţiile care reglementează tragerea creditului;
• în cazul unui credit acordat sub forma unei amânări la plată pentru un anumit bun sau serviciu ori în cazul contractelor de credit legate, bunul sau serviciul respectiv şi preţul de achiziţie al acestuia;
• rata dobânzii aferente creditului;
• condiţiile care guvernează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, formula de calcul a acesteia, precum şi termenele, condiţiile şi procedura pentru modificarea ratei dobânzii aferente creditului şi, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanţe diferite, informaţiile prevăzute anterior privind toate ratele dobânzii aplicabile;
• dobânda anuală efectivă şi valoarea totală plătibilă de către consumator, calculate la momentul încheierii contractului de credit; se menţionează toate ipotezele folosite pentru calcularea acestei rate;
• suma, numărul şi frecvenţa plăţilor care urmează să fie efectuate de către consumator şi, după caz, ordinea în care se vor efectua plăţile, în scopul rambursării, pentru diferitele solduri restante cu rate diferite ale dobânzii aferente creditului;
• în cazul rambursării în rate a valorii totale a creditului aferent unui contract de credit pe durată determinată, dreptul consumatorului de a primi, la cerere şi gratuit, în orice moment pe întreaga durată a contractului de credit, pe hârtie sau pe alt suport durabil, conform deciziei consumatorului, un extras de cont sub forma unui tabel de amortizare/grafic de rambursare;
• în cazul în care costurile şi dobânzile trebuie plătite fără a se rambursa nicio parte din valoarea totală a creditului, un extras care arată perioadele şi condiţiile pentru plata dobânzii şi a oricăror costuri aferente creditului;
• costurile de administrare ale unuia sau mai multor conturi care înregistrează atât operaţiunile de plată, cât şi tragerile din credit, cu excepţia cazului în care deschiderea unui cont este opţională, costurile pentru utilizarea unui mijloc de plată atât pentru operaţiuni de plată, cât şi pentru trageri din credit, orice alte costuri rezultând din contractul de credit, precum şi condiţiile în care aceste costuri pot fi modificate;
• rata dobânzii, în cazul plăţilor restante, aplicabilă la data încheierii contractului de credit şi măsurile pentru ajustarea acesteia şi, după caz, orice costuri datorate în caz de neplată;
• avertizare privind consecinţele neefectuării plăţilor; contractul de credit va conţine obligatoriu o prevedere prin care consumatorul este atenţionat despre raportarea la Biroul de credit, Centrala Riscurilor Bancare şi/sau la alte structuri asemănătoare existente, în cazul în care acesta întârzie cu achitarea ratelor datorate, dacă există această obligaţie de raportare;
• după caz, o menţiune potrivit căreia va fi necesară plata unor taxe, onorarii şi costuri în legătură cu încheierea, publicitatea şi/sau înregistrarea contractului de credit şi a documentelor accesorii acestuia, inclusiv taxele notariale;
• garanţiile şi asigurările necesare, dacă există;
• existenţa sau inexistenţa unui drept de retragere, termenul în care acel drept poate fi exercitat şi alte condiţii pentru exercitarea acestuia, inclusiv informaţii privind obligarea consumatorului de a plăti creditul sau partea de credit trasă şi dobânda, precum şi cuantumul dobânzii plătibile pe zi;
• informaţii privind dreptul de retragere în cazul contractelor legate, precum şi condiţiile pentru exercitarea acestui drept;
• dreptul de rambursare anticipată, procedura de rambursare anticipată, precum şi, după caz, informaţii privind dreptul creditorului la compensaţie şi modul în care va fi determinată această compensaţie;
• procedura care trebuie urmată în exercitarea dreptului de a solicita încetarea contractului de credit;
• dacă există sau nu un mecanism extrajudiciar de reclamaţie şi despăgubire pentru consumator şi, în caz afirmativ, modalităţile de acces la acesta;
• alte condiţii şi clauze contractuale;
• adresa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Dacă înainte creditorii preferau ca în contractele de credit încheiate cu consumatorii să facă trimitere, sub aspectul informării acestora, la condiţiile generale de afaceri ale creditorului , la lista de tarife şi comisioane sau la orice alt înscris, odată cu adoptarea noii ordonanţe, aceste trimiteri sunt interzise.
Informaţii privind rata dobânzii aferente creditului
Consumatorii trebuie informaţi, pe suport de hârtie sau pe un alt suport durabil, în legătură cu orice modificare a ratei dobânzii, cu referire la:
• valoarea plăţilor de efectuat după intrarea în vigoare a noii rate a dobânzii aferente creditului;
• informaţii în legătură cu modificarea numărului sau frecvenţei plăţilor.
Informaţii aplicabile contractelor de credit sub forma „descoperit de cont”
În acest caz, consumatorii trebuie informaţi în mod regulat, prin intermediul unui extras de cot pe hârtie sau alt suport durabil, asupra:
• perioadei exacte la care se referă extrasul de cont;
• cuantumurilor şi datelor tragerilor;
• soldului din extrasul anterior şi data acestuia;
• noului sold;
• datelor şi sumelor plăţilor efectuate de consumator;
• ratei dobânzii aferente creditului;
• oricăror costuri care au fost aplicate;
• sumei minime de plată, după caz.
În cazul contractului de credit sub forma „descoperitului de cont cu aprobare tacită” contractul trebuie să cuprindă în mod obligatoriu informaţii cu privire la rata dobânzii aferente creditului, precum şi informaţii cu privire la condiţiile care guvernează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, formula de calcul a acesteia, costurile aplicabile din momentul încheierii contractului de credit şi condiţiile în care aceste costuri pot fi modificate. Dacă se constată o depăşire semnificativă a limitei de credit pentru o perioadă mai mare de o lună, creditorii trebuie să informeze consumatorii, fără întârziere, cu privire la: depăşirea limitei de credit, suma cu care a fost depăşită limita de credit, rata dobânzii aferente creditului, precum şi cu privire la orice penalitate, costuri sau dobânzi aplicabile restanţierilor.
Dreptul de denunţare unilaterală a contractului
Consumatorul are la dispoziţie un termen de 14 zile calendaristice în care se poate retrage din contractul de credit fără a invoca motive.
Acest termen începe să curgă de la una dintre următoarele date:
• data încheierii contractului de credit;
• data la care consumatorului îi sunt aduse la cunoştinţă clauzele, condiţiile contractuale şi informaţiile contractuale, în cazul în care ziua respectivă este ulterioară celei în care s-a încheiat contractul.
În cazul în care consumatorul îşi exercită dreptul de retragere, acesta are următoarele obligaţii:
• de a-l notifica pe creditor pentru ca exercitarea acestui drept să îşi producă efectele înainte de expirarea termenului de retragere;
• de a-i plăti creditorului, fără nicio întârziere nejustificată şi nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la expedierea notificării de retragere către creditor, creditul sau partea de credit trasă şi dobânda aferentă de la data la care creditul sau partea respectivă din credit a fost trasă până la data la care creditul sau partea respectivă din credit a fost rambursată; dobânda se calculează pe baza ratei dobânzii convenite.
Creditorul nu este îndreptăţit la nicio altă compensaţie din partea consumatorului în cazul retragerii, cu excepţia compensaţiei pentru orice taxe nerambursabile plătite de către creditor administraţiei publice.
În cazul contractelor de credit „legate”, dacă dreptul de retragere dintr-un contract de furnizare de bunuri sau servicii a fost exercitat de consumator, acesta nu mai are obligaţii în temeiul contractului de credit.
Potrivit dispoziţiilor OUG nr.50/2010 instituţiile bancare vor avea voie să acorde în magazine doar credite "legate", pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, respectiv credite prin care să îşi asume răspunderea, alături de vânzătorul acelui bun, în ceea ce priveşte drepturile consumatorului. Astfel, consumatorul se poate adresa instituţiei bancare în cazul în care vânzătorul nu i-a oferit serviciile specificate în contract. Creditorul răspunde solidar cu vânzătorul pentru orice pretenţii pe care consumatorul le poate avea împotriva vânzătorului.
Dreptul de rambursare anticipată
Consumatorul are dreptul, în orice moment, să se libereze în tot sau în parte de obligaţiile sale care decurg dintr-un contract de credit. În acest caz, consumatorul are dreptul la o reducere a costului total al creditului, această reducere privind dobânda şi costurile aferente perioadei dintre data rambursării anticipate şi data prevăzută pentru încetarea contractului de credit.
În cazul rambursării anticipate a creditului, creditorul este îndreptăţit la o compensaţie echitabilă şi justificată în mod obiectiv pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipată a creditului cu condiţia ca rambursarea anticipată să intervină într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului este fixă. O astfel de compensaţie nu poate fi mai mare de:
• 1 % din valoarea creditului rambursată anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit este mai mare de un an;
• 0,5 % din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit nu este mai mare de un an.
În cazul contractelor de leasing consumatorul poate să îşi exercite dreptul de rambursare anticipată numai după trecerea unei perioade de 12 luni de la data încheierii contractului.

+4021.315.7149
office@eccromania.ro






